Ruxandra Păduraru
Current Organizations / Institutes
The organizations/institutes from the scholar's latest article
Research Subjects
Ruxandra Păduraru has a total of 5 co-authors. Here are the top co-authors by number of shared publications:
- Alexandru Iorga1 shared publication
Andreea Ivașcu Georgescu
1 shared publication- Calin Cotoi
University of Bucharest, Bucharest, Romania
1 shared publication Universitatea Bucuresti
1 shared publicationUniversity of Bucharest
1 shared publication
Latest Publications
- Open Access
- 12 June 2025
- Published by SAGE Publications in Environment and Planning E: Nature and Space
- Vol. 8 (4) , 1447-1464
The lives and afterlives of the Dâmbovița: Between ghost and living river
A postsocialist, neoliberal space of reform and innovation, of projects and plans for change, the Dâmbovița River is also a space of unbridgeable material and discursive-rhetorical fractures. The river emerges as the socialist anti-natural background for the new prospects of a capitalist re-naturalized entity: its ‘deadness’ necessary for the projected ‘liveliness’ of the future river. To understand the river as multiple we look at how it creates complex and uneven mediations between space and nature, and how environmental, political and economic transformations are intertwined with the river's history. By following the Dâmbovița—historically, theoretically and ethnographically—as it flows through Bucharest, we (re)discover it not just as a multi-layered entity, but also the ways in which it has been framed and shaped materially and semiotically.
- 12 June 2025
- Published by SAGE Publications in Environment and Planning E: Nature and Space
- Vol. 8 (4) , 1447-1464
Open AccessThe lives and afterlives of the Dâmbovița: Between ghost and living river
A postsocialist, neoliberal space of reform and innovation, of projects and plans for change, the Dâmbovița River is also a space of unbridgeable material and discursive-rhetorical fractures. The river emerges as the socialist anti-natural background for the new prospects of a capitalist re-naturalized entity: its ‘deadness’ necessary for the projected ‘liveliness’ of the future river. To understand the river as multiple we look at how it creates complex and uneven mediations between space and nature, and how environmental, political and economic transformations are intertwined with the river's history. By following the Dâmbovița—historically, theoretically and ethnographically—as it flows through Bucharest, we (re)discover it not just as a multi-layered entity, but also the ways in which it has been framed and shaped materially and semiotically.
- 12 February 2023
- Published by Antropedia
Construirea unui Celălalt olfactiv
Sensibilitatea la anumite mirosuri reprezintă, în fapt, doar o mască a privilegiului. Semnificația unui anumit miros nu este descoperită prin diferențierea de celelalte mirosuri (nu există forme/ mijloace independente pentru a codifica aceste distincții), ci prin diferențierea contextelor în care un miros particular are o anumită valoare. „Socialul” mirosului este învățat prin discursurile hegemonice dintr-un anumit spațiu și dintr-un anumit calup istoric – învățăm ce mirosuri sunt plăcute și ce mirosuri stigmatizate încă de când suntem copii. Mirosul devine, astfel, indiciu al poziționării în ierarhia socială. Mirosurile relaționează (și separă) indivizii imediat, fără formele generalizate și convenționale ale conștiinței, moralității, esteticii. Nu este un act conștient în totalitate, un miros ne repugnă iar judecata de valoare are loc imediat. Ce se întâmplă, însă, dacă încercăm să trecem prin filtrul rațiunii motivele pentru care anumite esențe olfactive sunt considerate la nivel social ca fiind plăcute sau ca potențial pericol? Ideea noastră de murdărie este compusă din două lucruri, respectul pentru convenții și grija pentru igienă (Douglas, 1966). În prima parte a acestui text, discut succint despre rolul reclamelor în crearea unei dependențe de produsele cosmetice pentru salvarea de propriile mirosuri și pentru reușita pe scena socială, iar în partea a doua problematizez modul în care politicile de igienă publică justifică măsuri de segregare și discriminare.
- 12 February 2023
- Published by Antropedia
Construirea unui Celălalt olfactiv
Sensibilitatea la anumite mirosuri reprezintă, în fapt, doar o mască a privilegiului. Semnificația unui anumit miros nu este descoperită prin diferențierea de celelalte mirosuri (nu există forme/ mijloace independente pentru a codifica aceste distincții), ci prin diferențierea contextelor în care un miros particular are o anumită valoare. „Socialul” mirosului este învățat prin discursurile hegemonice dintr-un anumit spațiu și dintr-un anumit calup istoric – învățăm ce mirosuri sunt plăcute și ce mirosuri stigmatizate încă de când suntem copii. Mirosul devine, astfel, indiciu al poziționării în ierarhia socială. Mirosurile relaționează (și separă) indivizii imediat, fără formele generalizate și convenționale ale conștiinței, moralității, esteticii. Nu este un act conștient în totalitate, un miros ne repugnă iar judecata de valoare are loc imediat. Ce se întâmplă, însă, dacă încercăm să trecem prin filtrul rațiunii motivele pentru care anumite esențe olfactive sunt considerate la nivel social ca fiind plăcute sau ca potențial pericol? Ideea noastră de murdărie este compusă din două lucruri, respectul pentru convenții și grija pentru igienă (Douglas, 1966). În prima parte a acestui text, discut succint despre rolul reclamelor în crearea unei dependențe de produsele cosmetice pentru salvarea de propriile mirosuri și pentru reușita pe scena socială, iar în partea a doua problematizez modul în care politicile de igienă publică justifică măsuri de segregare și discriminare.